Deși am început devreme a treia zi din vacanța la Roma, a fost mai puțin intensă decât cea de-a doua zi. Cu toate acestea, a fost la fel de interesantă! La urma urmei, eram pe cale să explorăm o mare parte din centrul istoric al Romei!
Centrul istoric al Romei este cunoscut și sub numele de Centro Storico. Istoria antică și moștenirea culturală sunt abundente în centrul istoric al Romei. Colosseumul, Panteonul și Fântâna Trevi sunt doar câteva dintre site-urile celebre din Roma care se află în centrul istoric al Romei.
Centrul vechi al Romei oferă mai mult decât o colecție de atracții binecunoscute, totuși. Este un cartier plin de viață și activ, cu alei pietruite întortocheate, piețe zgomotoase și locuri ascunse care abia așteaptă să fie explorate.
Planul era să înceapem cu Panteonul. Dar, surprize-surprize, am ajuns prea devreme pentru a cuceri Roma, iar Panteonul era încă închis! Așa că am avut nițel timp să ne trezim lent și să luăm micul dejun înainte.
Unde este centrul istoric al Romei?
Între râul Tibru și vechile ziduri romane, în mijlocul orașului, este locul în care vei găsi centrul istoric al Romei. Campo de’ Fiori, Panteonul și zona Trastevere sunt doar câteva dintre cartierele sale. Centrul vechi al Romei găzduiește unele dintre cele mai cunoscute structuri ale orașului, inclusiv Colosseumul, Forul Roman și Fântâna Trevi.
Multe dintre cele mai importante instituții culturale ale Romei, cum ar fi clădirile Muzeului Național din Roma, sunt, de asemenea, situate în centrul istoric al orașului. Cu aleile pietruite întortocheate, piețele aglomerate și istoria bogată care datează din Imperiul Roman, acesta reprezintă o zonă dinamică și aglomerată a capitalei Italiei.
Când a fost perioada de glorie a Romei?
Imperiul Roman, care a rezistat din 27 î.Hr. până în 476 d.Hr., a fost la apogeu când Roma însăși era în perioada sa de glorie. Roma a devenit unul dintre cele mai importante și mai influente orașe din istorie. Avea Colosseumul și Panteonul, două dintre cele mai cunoscute structuri și repere din lumea antică. A fost un centru de artă, cultură și politică.
Epoca de aur a Romei a luat sfârșit odată cu prăbușirea Imperiului Roman în 476 d.Hr., iar orașul a cunoscut o perioadă de declin și tulburări politice. Cu toate acestea, în calitate de capitală a Italiei, Roma continuă să fie un important centru cultural și istoric.
Ce să vezi și ce să faci în centrul istoric al Romei
Istoria antică și moștenirea culturală sunt abundente în centrul istoric al Romei. Este destinația ideală pentru orice călător care dorește să descopere Roma autentică, cu străzile pietruite întortocheate, pizzerii pline de viață și atracții celebre.
Cu toate acestea, să alegi ce să vizitezi în partea veche a Romei ar putea fi dificil, deoarece există atât de multe de văzut și de făcut. Pentru a te ajuta să profiți la maximum de un sejur la Roma în această zonă intrigantă a orașului, am creat acest ghid de călătorie, bazat pe propriul nostru itinerariu:
Ia micul dejun lângă Piazza della Rotonda, în centrul istoric al Romei
Sărisem peste micul dejun, crezând că puteam mânca ceva după ce am vizitat Panteonul.
Având atâta timp la dispoziție, am decis să căutăm un loc drăguț în zonă.
Chiar lângă Piața Rotonda, am găsit un loc numit Don Nino, foarte confortabil, cu cafea și croissante delicioase. Exact ce aveam nevoie!
La plecare, am observat că nu există nicio coadă la Panteon. Și era un semn pe o stradă laterală care zicea Fântâna Trevi – 20 de minute. Pentru că nu ne place aglomerația, m-am gândit că putem prinde zona Fântânii Trevi (aproape) goală.
Fântâna Trevi
Una dintre cele mai recunoscute fântâni din lume este Fontana di Trevi. Travertinul de piatră a fost folosit pentru a crea fântâna, care a fost terminată în 1762. Înălțimea și lățimea sa sunt de aproximativ 26 de metri și, respectiv, 49 de metri. Sculpturile reprezentând personaje mitologice, precum zeitatea Oceanus/Neptun și carul său tras de tritoni și cai, înfrumusețează Fontana di Trevi.
Potrivit legendei, dacă arunci o monedă în Fontana di Trevi, vei călători înapoi la Roma. Din acest motiv, călătorii aruncă frecvent monede în fântână. Se estimează că în fiecare zi se strâng astfel peste 3.000 de euro. Orașul strânge monedele în mod regulat și le folosește pentru a finanța acțiuni caritabile pentru locuitorii mai puțin norocoși ai Romei.
Am avut dreptate: nu era aproape nimeni acolo. Nu este niciodată complet goală. Pentru că, hai să fim sinceri, este e unul dintre acele locuri unde există mereu turiști, indiferent de oră. Așa că nu a fost La dolce vita, dar a fost ok!
Ne-am uitat în jur, ne-am aruncat monedele și am făcut niște selfie-uri nereușite. De obicei, nu facem selfie-uri, așa că nu avem antrenament. Și nu ne plac nici selfie sticks.
Imediat după ce am părăsit Fântâna Trevi, mi-am dat seama că nasturele rochiei mele s-a desfăcut la spate, dar nu aveam de gând să repetăm fotografiile doar pentru asta.
Panteonul
Panteonul este un templu roman istoric care a fost terminat în anul 126 d.Hr. Un mausoleu pentru oameni importanți italieni, Panteonul a fost construit anterior ca un templu pentru zeii Romei Antice. Un portic de coloane corintice mari de granit susține exteriorul circular al Panteonului.
În interior, Panteonul are un acoperiș în formă de cupolă cu o deschidere centrală, numită oculus, prin care lumina pătrunde în structură. Această cupolă este una dintre cele mai remarcabile realizări arhitecturale din lume, deoarece înălțimea sa este egală cu diametrul său.
Mai mult, podeaua Panteonului este curbată, astfel încât, atunci când ploaia cade prin ocul, apa nu se adună și nu face bălți. În schimb, se îndreaptă spre marginile clădirii circulare de unde urmează să fie evacuată.
Așteptam cu nerăbdare ca Mathieu să vadă Panteonul. Îi place să studieze cum sunt construite lucrurile, așa că a fost interesat de plafon și de designul podelei.
Întregul interior al Panteonului este uluitor, să fiu sincer. Motivul pentru care acest templu păgân antic este atât de bine conservat? Panteonul a devenit biserică în anul 609 d.Hr. Schimbarea scopului a însemnat menținerea capodopera până în ziua de azi. Nu este de mirare că acest sit al Patrimoniului Mondial UNESCO este o atracție turistică populară în centrul istoric al Romei.
Afară, în Piața Rotonda, în fața Panteonului, avem Fântâna Panteonului. Sculptată în marmură de Leonardo Sormani în 1575, fântâna este înaltă datorită adăugării ulterioare a obeliscul lui Ramses, în 1711.
Biserica Sfântul Ignațiu din Loiola (Chiesa di Sant’Ignazio di Loyola)
Un pic mai târziu, am ajuns în minunata Piață Sfântul Ignațiu. Acolo, am vrut să vizităm o altă operă de artă pe care am considerat-o interesantă pentru Mathieu. Vorbesc despre Biserica Sfântul Ignațiu din Loiola (Chiesa di Sant’Ignazio di Loyola).
Biserica Sant’Ignazio din Roma este renumită pentru două fresce absolut uimitoare în trompe l’oeil. Una este pe plafonul care poate fi admirat cu ușurință într-o oglindă imensă bine poziționată. Iar a doua este cupola, care este de fapt o iluzie optică.
Ambele lucrări aparțin lui Andrea Pozzo.
Piața Minerva
Nu departe de Piața Sfântul Ignațiu găsim Piața Minerva. În mijlocul său, se află monumentul Elefant și Obeliscul. Puiul de elefant este opera lui Bernini, în timp ce obeliscul provine din excavațiile Templului lui Isis (Iseum).
Mormintele și lucrările de artă ale Bazilicii Santa Maria Sopra Minerva, care includ o figură de Michelangelo a Sfintei Ecaterine din Alexandria, o fac singura biserică gotică din Roma. Actuala biserică a fost terminată în secolul al XIII-lea și a fost ridicată pe rămășițele unui vechi Templu al Minervei.
Bazilica Santa Maria Sopra Minerva este remarcabilă pentru semnificația sa istorică și culturală, pe lângă valoarea sa arhitecturală și artistică. Este astăzi o destinație turistică foarte apreciată și a fost anterior inima ordinului dominican din Roma.
Din păcate, Bazilica Santa Maria Sopra Minerva era în restaurare când am vizitat noi Roma. Dar dacă te afli în centrul Romei și o găsești deschisă, nu rata șansa de a o vizita!
Biserica Sfântul Ludovic a Francezilor (Chiesa di San Luigi dei Francesi)
San Luigi dei Francesi a fost ridicată în secolul al XVI-lea pentru comunitatea franceză din Roma. Chemarea Sfântului Matei, Inspirația Sfântului Matei și Martiriul Sfântului Matei sunt trei dintre picturile lui Caravaggio care sunt prezentate în această biserică dedicată Sfântului Ludovic de Toulouse. Aceste opere de artă sunt considerate printre cele mai bune din Caravaggio și sunt principala atracție pentru vizitatorii catedralei.
Cred că ar trebui să primesc puncte în plus pentru că am dus un francez pe nume Mathieu să vadă toate astea!
Bazilica Sfântul Augustin (Basilica di Sant’Agostino)
Aproape de colțul Bisericii San Luigi dei Francesi, vei găsi Bazilica Sfântul Augustin, una dintre primele biserici ale Romei în timpul Renașterii.
Biserica de la începutul secolului al XVI-lea închinată Sfântului Augustin din Hipona este renumită pentru capodoperele marilor pictori italieni renascentişti Rafael şi Caravaggio. Poți admira o serie de fresce ale lui Rafael și Madonna del Loretto, un tablou de Caravaggio.
Ca întotdeauna, m-am îndrăgostit de tavane.
Palatul Altemps (Palazzo Altemps)
După ce am părăsit Bazilica Sfântul Augustin, ne-am nimerit chiar lângă Palatul Altemps. Pentru că era foarte cald afară și aveam mult timp la dispoziție până la prânz, am decis să vizităm Muzeul Național Roman. Și, la achiziționarea biletului, am obținut acces să vedem și Palatul Massimo de la Terme, Băile lui Dioclețian și Cripta Balbi. Am ales să le vedem în zile diferite, totuși.
Am constatat că Palatul Altemps este o bijuterie în sine, cu multe dintre picturile murale și plafoanele originale bine conservate. Și exponatele sale au fost interesante, de asemenea, combinând vechiul cu noul.
Rătăcind pe străzile din centrul istoric al Romei
La finalul vizitei noastre din Palatul Altemps, ne-am simțit mai bine fiind afară, așa că ne-am întors să rătăcim pe străzile din centrul istoric al Romei.
Așa cum zice Mathieu, ceea ce este grozav la Roma este că deși te afli într-un oraș imens, de fiecare dată când te pierzi pe străzi ai senzația că ești într-un orașel de provincie. Și pe măsură ce treci dintr-un Rione în altul, parcă descoperi un orășel nou de fiecare dată.
Campo de’ Fiori
Am ajuns în cele din urmă la Campo de’ Fiori în Rione Regola.
Campo de’ Fiori este o destinație turistică foarte apreciată și o piață plină de viață, remarcată pentru viața de noapte și piața în aer liber. Zona, care anterior era folosită doar pentru vânzarea de flori, este flancată de structuri din secolele XIV și XV. În mijlocul dreptunghiului se află un monument al filozofului Giordano Bruno, ridicat în 1600.
E o piață drăguță, dar având în vedere că toți ne ziceau să mergem acolo, am avut așteptări mai mari. Eu, personal, nu mi-am amintit-o cu din vacanța anterioară la Roma. La fel ca în Bitola, nu mi s-a părut cu mult diferită de piețele pe care le văd acasă la București.
Una dintre cele mai aglomerate piețe din Roma, Piazza Navona este renumită atât pentru valoarea sa istorică, cât și pentru valoarea sa estetică. Are clădiri din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea și, chiar în mijlocul pieței, puteți admira Fântâna celor Patru Râuri, de Gian Lorenzo Bernini. Aici se află și biserica Sant’Agnese in Agone, pe care Francesco Borromini a proiectat-o. Preferată atât de localnici, cât și de călători, Piazza Navona este renumită pentru cafenelele în aer liber și artiștii de stradă.
Spre deosebire de Campo de’ Fiori, mi-am amintit destul de bine de Piazza Navona de acum zece ani. Deși Fontana dei Quattro Fiumi era în restaurare pe atunci, Piazza nu era mai puțin impresionantă. Era frumoasă, impunătoare și curată.
În vacanța anterioară, am călătorit cu părinții mei și cu o prietenă de-ale mele, Elena. Părinții mei ne-au dus la Tre Scalini unde l-am revoltat pe chelner când noi doi am cerut pizza (Signorina, acesta este un restaurant! Noi nu servim pizza aici!). Am decis să mergem cu lasagna și l-am enervat încă o dată pe chelner pentru că hrăneam un porumbel cu niște firimituri.
Îmi amintesc că am stat cu tatăl meu pe o bancă în Piazza Navona, în centrul istoric al Romei, lângă o călugăriță. Și ea vorbea italiană și el vorbea românește, dar s-au înțeles și au avut o conversație destul de lungă.
De data aceasta, în timp ce m-am bucurat să văd în sfârșit dezvelită Fontana dei Quattro Fiumi, Piazza Navona părea mai puțin impresionantă, însă. Era aglomerată cu turiști și murdară. S-a transformat într-o zonă comercială, cu o mulțime de negustori, și mai multe terase pe laterale.
Am văzut Tre Scalini, probabil cel mai faimos restaurant din centrul istoric al Romei, iar umbrelele sale prăfuite nu păreau la fel de primitoare ca cu ani în urmă. S-ar putea să fie încă faimoși pentru Tartufo, dar să merg la un restaurant scump doar pentru asta nu prea merita, având în vedere gustul amar pe care l-am avut din această comparație.
Așa că ne-am îndreptat să luăm prânzul la Da Tonino, tot în centrul istoric al Romei.
Paste și tiramisu la Da Tonino, în centrul istoric al Romei
Am ajuns la fix la Da Tonino! Era foarte aglomerat în interior și toată suprafața era folosită la maximum pentru a încăpea cât mai multe mese și scaune.
Personalul este extrem de prietenos, iar ospătarul ne-a sugerat niște paste să le încercăm. A fost o alegere foarte bună. Arătau excelent și aveau un gust uimitor. Arătau atât de bine încât doamna care stătea la masă lângă noi, care avea deja mai multe farfurii în fața ei, ne-a întrebat cum sunt. Nu mă înțelege greșit, a fost o doamnă slăbuță, care adora cu adevărat mâncarea italiană și voia să încerce totul.
A fost amuzant că i-a vorbit chelnerului în franceză. Și când a vorbit cu Mathieu, a vorbit în engleză până i-am zis lui că pot avea o conversație în franceză.
Revening la mâncare, după ce ne-am terminat pastele și cea mai mare parte din vin, am cerut și desert. Și acesta a fost momentul în care Mathieu și-a început provocarea de a încerca tiramisu peste tot unde mergem să mâncăm. Competiția a fost acerbă încă de la început, deoarece Da Tonino a stabilit un standard ridicat cu tiramisu de casă. Cel mai bun tiramisu pe care l-am avut până atunci. Și arăta și simpatic!
Încă o dată, am avut mare noroc cu timing-ul. Când am plecat, erau grupuri mici de oameni în față la Da Tonino și peste drum, în așteptare unei mese disponibile.
Palatul Massimo la Coloane (Palazzo Massimo alle Colonne)
După un prânz delicios la Da Tonino în centrul istoric al Romei, am coborât pe Strada Governo Vecchio până la Palatul Massimo la Coloane. Este un palat renascentist ridicat de Baldassarre Peruzzi pe locul a trei palate care au ars în 1527. Palatele aparțineau familiei Massimo (vechea familie romană), de unde și denumirea.
Bazilica Sfântul Andrei din Vale (Sant’Andrea della Valle)
Din păcate, căldura de afară m-a făcut să mă simt amețită. Am traversat strada la Palatul Massimo la Coloane și m-am așezat pe niște scări, la umbră. Mathieu mi-a sugerat să intrăm în interiorul bisericii din capătul scărilor, unde ar trebui să fie mai răcoare și poate o să încep să mă simt mai bine.
Am petrecut mult timp stând jos și uitându-mă doar la picioarele mele până m-am simțit suficient de bine încât să încep să mă uit în jur cu Mathieu. A fost cu adevărat impresionant, deși am găsit păpușa Pruncul Iisus puțin înfiorătoare. Abia când ieșeam din biserică ne-am dat seama că vizitasem Sant’Andrea della Valle, din rione Sant’Eustachio.
Sant’Andrea della Valle, care a fost construită între secolele al XVI-lea și al XVII-lea, este renumită atât pentru arhitectura sa barocă, cât și pentru lucrările unor pictori italieni proeminenți, inclusiv Caravaggio și Bernini. Sf. Andrei este cinstit în această bazilică, care servește și ca sediu al Arhiconfraternitatii Confesiunii Generale. În plus, este utilizată și drept fundal pentru ultimul act al operei Tosca a lui Giacomo Puccini.
Deși mă simțeam puțin mai bine, am ales să ne întoarcem și să luăm un pui de somn înainte de a continua cu explorările noastre în centrul istoric al Romei.
Cina la Verso Sera, în centrul istoric al Romei
Ne-am întors în centrul istoric al Romei după căderea nopții, destul de înfometați. Planul era să mâncăm la Dar Filettaro, dar era plin de oameni afară. Și Mathieu nu este chiar fan pește.
Am început să căutăm un alt loc unde să mâncăm și am întâlnit Hostaria Costanza. Acolo, am mers să vorbim pentru o masă cu un tip care așeza niște scoici Saint-Jacques pe un platou, în timp ce ne spunea că este foarte dificil să găsim ceva în acel moment fără rezervare. A terminat ce făcea, a aruncat o privire și ne-a spus scuze, dar nu.
Îmi era foarte foame și peste tot era complet plin. Și apoi am văzut acest loc cu niște luminițe drăguțe afară. Mathieu a spus să încerce și acolo, dar eu nu, pare foarte drăguț, nu avem cum să găsim ceva acolo!
Dar el a încercat. Și așa am ajuns să luăm cina la Verso Sera, în centrul istoric al Romei. Ne așteptam să găsim ceva în neregulă cu locul pentru că am reușit să obținem o masă, dar pur și simplu nu am reușit. Era incredibil în interior, aveau o mulțime de opțiuni de vin și îl serveau ca la carte.
Și mâncarea! Am luat din nou paste și au fost delicioase. (Da, de la pizza-pizza-pizza am trecut la paste-paste-paste.) Și, la desert, nu aveau tiramisu, dar am găsit ceva promițător: mousse de fistic.
Am fost foarte fericiți că am găsit Verso Sera în centrul istoric al Romei. Îl recomandăm din toată inima, dacă vei fi vreodată înfometat(ă) lângă Campo de’Fiori.
O seară distractivă în centrul istoric al Romei
Vorbind despre Campo de’Fiori, am prins o trupă care cânta coveruri în stradă (mai ales rock). Erau foarte buni și carismatici și adunaseră mulțime destul de mare. A fost foarte frumos să văd oameni din întreaga lume cântând și dansând în stradă, împreună.
Ne-am întors acasă într-o dispoziție excelentă. Ziua a treia în centrul istoric al Romei a fost minunată și abia o așteptam pe următoarea. Mai ales că partea intensă a vacanței noastre se cam terminase, iar ce urma era mult mai relaxant.
Vino să descoperi minunile din centrul istoric al Romei
Centrul istoric este o locație excelentă pentru a începe vizita, indiferent dacă ești interesat(ă) de istorie sau cultură, sau pur și simplu dorești să vezi Roma autentică. Această zonă incitantă și intrigantă a orașului are ceva pentru toată lumea, de la vechile bazilici maiestuoase până la viața de noapte înfloritoare și spectacole de stradă surprinzătoare.
Despre autoare
Mirela Letailleur este un blogger de călătorii din România care locuiește în Sudul Franței. Ea scrie pe blogul de călătorii The Travel Bunny despre vacanțe la prețuri accesibile în Europa. A creat și câteva ghiduri turistice gratuite și adoră să ia rolul de ghid local când vizitează orașe din România cu prieteni străini. Iubitoare de cafea.
Ți-a plăcut centrul istoric al Romei? Citește și despre
Colosseum, Forumul Roman & Dealul Palatin
Plimbare din Vatican în Trastevere
Descoperirea piețelor din Roma